In amintirea lui Pater Don

UN TATA PENTRU COPII STRAZII

Copiii străzii

Copiii străzii din România. Sunt abandonaţi, alungaţi, prigoniţi, violaţi, loviţi şi bătuţi, sunt plini de păduchi şi de mizerie, bolnavi, subnutriţi şi descurajaţi: copiii nimănui. Adesea nu îşi cunosc nici numele, nu mai ştiu să râdă sau să plângă, nu ştiu ce înseamnă o şcoală sau un medic, nu au încredere în nimeni şi nimeni nu are încredere în ei. Trăiesc din furturi, minciuni, cerşetorie, de cele mai multe ori însă numai din cerşetorie, mulţi dintre ei dresaţi chiar de către proprii părinţi să cerşească. Ei nu ştiu ce înseamnă afecţiunea şi dragostea, nu au fost iubiţi niciodată, aşa cum niciodată nu au aflat ce înseamnă Dumnezeu, singura legătură fiind eventual faptul că îşi fac cruce frecvent.
 

"Dragul meu copil, într-o bună zi ai apărut în faţa uşii mele, nu te-ai anunţat pentru că nu ai avut posibilitatea să te anunţi, ai venit pur şi simplu. Te-am primit, nu te-am întrebat de ce ai ajuns pe stradă. Nu te-am întrebat dacă eşti băiat sau fată, nu te-am întrebat de unde vii şi din ce biserică faci parte. Te-am întrebat doar dacă ştii cum te cheamă. Dacă ţi-e foame. Dacă te doare ceva. Acum îţi ştim numele şi ştim şi de unde vii. Iată ce-ţi doresc eu ţie:
Respect 

Sinceritate

Onestitate

Responsabilitate

Compasiune

Recunoştinţă


Prietenie

Pace

Dorinţa de împlinire personală
Puterea de a crede în Dumnezeu


                                                                           Al tău părintele Don"


Aceste randuri au fost scrise de Parintele Pater Don Demidoff pentru copii lui . Un Parinte si in acel timp un Tata pentru copii strazi ... fericirea lui era zambetul de pe fata copilor ... el a trait pentru copiii strazi pana a fost cheamat pentru ultima lui Calatorie . El a plecat in Calatoria fara Sfarsit pe data de 27 iunie 2011 dimineaţa, între ora 4 - 5 .
 

„Când va veni momentul, totul va fi bine. Voi marca drumul pentru copii. Voi presăra praf de cacao pe Calea Lactee şi voi înveli Luna în staniol. Iar stelele ….le voi transforma în lumânări minunate care ard veşnic, iar vitaminele din spanac le voi transforma în îngheţată. O zână de pe Venus va presăra confeti dulci peste Cincu, iar eu îi voi aştepta în ceruri pe copiii mei.“



Pater Don sa dus sus in Ceruri pentru a putea termina munca lui de aici de pe pamant prin gandurile celor care vor sa-i termine cea ce el a lasat aici pe pamant ne terminat . Dar intrebarea e : Are cine sa termine munca lui ? Sunteti chemati cu toti sa termina , munca lui si ca copii strazi sa au acoperis si mancare .


"Întreaga mea viaţă din România le aparţine copiilor abandonaţi, deţinuţilor şi ţiganilor. A dărui celorlalţi reprezintă o experienţă unică pentru că aceasta oferă bucuria de a uita de sine. Acesta este şi motivul pentru care vreau să uit de mine, din egoism. Vreau să fiu fericit."

El a renuntat la sine pentru copii , gasea fericirea in chipul copilor . El nu era niciodata singur . Na uitat niciodata sa ajute copii strazii . El nu v-a lăsat singuri. Nu suntem singuri. Mereu va exista cineva care va fi alături de noi în orice împrejurare. Isus Hristos care a murit pe cruce pentru noi.